Certificat energetic

Obligativitatea certificatului energetic a fost introdusă prin Legea 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Actul normativ a fost publicat în 20 mai în Monitorul Oficial şiva intrat în vigoare vineri, 19 iulie 2013.

Potrivit noilor reguli, proprietarul sau administratorul unei clădiri sau unităţi de clădire (apartament) va fi obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului energetic, astfel încât acesta să ia cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii.

La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul este obligat să îi dea cumpărătorului certificatul energetic în original.

Contractele de vânzare-cumpărare sau închiriere încheiate în lipsa certificatului energetic sunt supuse nulităţii relative şi pot fi atacate în justiţie de către părţiile care au încheiat documentul sau de către terţi.

De asemenea, la data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul este obligat să depună la organul fiscal competent o copie a certificatului energetic.

Certificatul energetic atesta performanta energetica a cladirii (sau apartamentului dupa caz) prin incadrarea in clase de performanta energetica si de mediu, precum si notare din punct de vedere energetic.

Certificatul energetic a cladirii (apartamentului) se elaboreaza tinand cont de mai multi factorii:

  • izolatia termica a cladirii
  • caracteristicile termice a cladirii si a instalatiilor
  • pozitia si orientarea cladirii ( a apartamentului)
  • expunerea la soare si influenta cladirilor invecinate
  • sursele proprii de producer a energiei
  • existenta instalaatiilor de climatizare / conditionarea aerului
  • existenta instalatiilor de ventilare mecanica

Performanta energetica a cladirii/ unitatii de cladire este exprimata in principal prin urmatorii indicatorii de performanta:

  • clasa energetica
  • consumul total specific de energie
  • indicele de emisii echivalent de CO2Clase certificat energetic oradea, apartament, cladiri

Eficienta energetica a cladirii este stabilita prin incadrarea acesteia in clase energetice.

Clasele energetice sunt de la A pana la G, pornind de la clasa energetica A fiind caracterizata cu cel mai mic consum de energie, si ajungand la clasa G cu cel mai mare consum de energie.

Clasa A presupune un consum de pana la 125 kwh/ mp/ an, ajungandu-se la un consum de peste 825 kwh/mp/an pentru clasa G.

Cu ajutorul certificatului energetic potentialul comparator sau chirias va avea o imagine completa asupra cheltuielilor de intretinere (apa calda, energie termica si current electric) , totodata va putea estima cheltuielile necesare in cazul in care se  doerste aducerea imobilul intr-o clasa energetica superioara.

Valabilitate certificatul energetic este de 10 ani de la data eliberarii inscrisa in certificat, cu exceptia situatie in care pentru cladirea/ unitatea de cladire la care se efectueaza lucrari de renovare, reabiliatare majora care modifica consumurile energetice ale acesteia.

certificat energetic oradeaLegea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19/12/2005
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Capitolul I – Dispozitii generale
Art. 1
Scopul prezentei legi este promovarea cresterii performantei energetice a cladirilor, tinandu-se cont de conditiile climatice exterioare si de amplasament, de cerintele de temperatura interioara si de eficienta economica.
Art. 2
Prezenta lege stabileste conditii cu privire la:
a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanta energetica a cladirilor;
b) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile noi;
c) aplicarea cerintelor minime de performanta energetica la cladirile existente, supuse unor lucrari de modernizare;
d) certificarea energetica a cladirilor;
e) verificarea tehnica periodica a cazanelor si inspectarea sistemelor/instalatiilor de climatizare din cladiri si, în plus, evaluarea instalatiilor de încalzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.

Capitolul II – Definitii
Art. 3
Termenii si expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au urmatorul înteles:
1. cladire – ansamblu de spatii cu functiuni precizate, delimitat de elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa cladirii, inclusiv instalatiile aferente, în care energia este utilizata pentru asigurarea confortului termic interior. Termenul cladire defineste atat cladirea în ansamblu, cat si parti ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat;
2. performanta energetica a cladirii – energia efectiv consumata sau estimata pentru a raspunde necesitatilor legate de utilizarea normala a cladirii, necesitati care includ în principal: încalzirea, prepararea apei calde de consum, racirea, ventilarea si iluminatul. Performanta energetica a cladirii se determina conform unei metodologii de calcul si se exprima prin unul sau mai multi indicatori numerici care se calculeaza luandu-se în considerare izolatia termica, caracteristicile tehnice ale cladirii si instalatiilor, proiectarea si amplasarea cladirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare si influenta cladirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei si alti factori, inclusiv climatul interior al cladirii, care influenteaza necesarul de energie;
3. certificatul de performanta energetica a cladirii document tehnic care are caracter informativ si care atesta performanta energetica a unei cladiri;
4. producerea combinata de caldura si electricitate PCCE – transformarea simultana a combustibililor primari în energie mecanica sau electrica si energie termica, denumita cogenerare, cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienta energetica;
5. sistem de climatizare – combinatie a tuturor componentelor necesare asigurarii unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlata sau poate fi coborata, dupa caz, în combinatie cu controlul ventilarii, umiditatii si puritatii aerului;
6. cazan – ansamblu format din corpul cazanului si arzator, destinat sa transmita apei caldura degajata prin arderea unui combustibil;
7. putere termica nominala – exprimata în kW puterea termica maxima stabilita si garantata de producator, care poate fi furnizata în timpul exploatarii continue, respectandu-se randamentele utile specificate de producator;
8. pompa de caldura – dispozitiv sau instalatie care extrage caldura la temperatura scazuta din aer, apa sau sol, pentru a o furniza unei cladiri;
9. lucrari de renovare – lucrari de modernizare efectuate asupra anvelopei cladirii si/sau a instalatiilor de încalzire, apa calda de consum, electrice si iluminat, gaze naturale, ventilatie si climatizare, ale caror costuri depasesc 25%
din valoarea de impozitare a cladirii, sau lucrari de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa cladirii;
10. expertizare tehnica a instalatiilor de încalzire inspectie totala a ansamblului instalatiilor de încalzire, care cuprinde si evaluarea randamentului cazanului si dimensionarea acestuia în functie de necesarul de caldura al cladirii, pe baza caruia expertii tehnici atestati recomanda utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încalzire si preparare a apei calde de consum, precum si solutii alternative.

Capitolul III – Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor
Art. 4
(1) In termen de 12 luni de la data publicarii în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului elaboreaza si aproba, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnica privind metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, denumita în continuare metodologie.
(2) Metodologia cuprinde, în principal, urmatoarele elemente:
a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcatuiesc anvelopa cladirii, compartimentarea interioara, inclusiv etanseitatea la aer;
b) instalatiile de încalzire si de alimentare cu apa calda de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveste izolarea acestora;
c) instalatia de climatizare;
d) ventilatia;
e) instalatia de iluminat integrata a cladirii, în principal sectorul nerezidential;
f) pozitia si orientarea cladirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;
g) sistemele solare pasive si de protectie solara;
h) ventilatia naturala;
i) conditiile de climat interior, inclusiv cele prevazute prin proiect.
(3) Metodologia cuprinde, dupa caz, si alte elemente, în situatia în care influenta acestora asupra performantei energetice a cladirilor este relevanta, precum:
a) sisteme solare active si alte sisteme de încalzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabila;
b) electricitate produsa prin cogenerare;
c) centrale de încalzire si de racire de cartier sau de bloc;
d) iluminatul natural.
Art. 5
Performanta energetica a cladirii se exprima cu claritate si poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon.
Art. 6
Elementele prevazute la alin. (2) si (3) ale art. 4 se pot modifica prin hotarare a Guvernului.

Capitolul IV – Cerintele de performanta energetica a cladirilor
Art. 7
(1) Prin metodologie se stabilesc cerintele minime de performanta energetica a cladirilor, denumite în continuare cerinte, si se aplica diferentiat pentru diferite categorii de cladiri, atat pentru cladirile noi, cat si pentru cladirile existente, dupa cum urmeaza:
a) locuinte unifamiliale;
b) blocuri de locuinte;
c) birouri;
d) cladiri de învatamant;
e) spitale;
f) hoteluri si restaurante;
g) sali de sport;
h) cladiri pentru servicii de comert;
i) alte tipuri de cladiri consumatoare de energie.
(2) Cerintele stabilite în metodologie tin seama de conditiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzatoare, conditiile locale, destinatia data în proiect si vechimea cladirii.
(3) Cerintele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, si se actualizeaza ori de cate ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul constructiilor.
Art. 8
Cerintele stabilite în metodologie nu se aplica urmatoarelor categorii de cladiri:
a) cladiri si monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturala sau istorica deosebita, carora, daca li s-ar aplica cerintele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
b) cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios;
c) cladiri provizorii prevazute a fi utilizate pe perioade de pana la 2 ani, din zone industriale, ateliere si cladiri nerezidentiale din domeniul agricol care necesita un consum redus de energie;
d) cladiri rezidentiale care sunt destinate a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an;
e) cladiri independente, cu o suprafata utila mai mica de 50 m2.

Capitolul V – Cladiri noi
Art. 9
La cladirile noi se respecta cerintele stabilite în metodologie.
Art. 10
Pentru cladirile noi, cu o suprafata utila totala de peste 1.000 m2, autoritatea administratiei publice locale sau judetene, prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizatiei de construire, potrivit legii, solicita întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnica, economica si de mediu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de producere a energiei, ca de exemplu:
a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabila;
b) producere combinata de caldura si electricitate – PCCE;
c) sisteme de încalzire sau de racire de cartier ori de bloc;
d) pompe de caldura, în anumite conditii.

Capitolul VI – Cladiri existente
Art. 11
La cladirile existente, cu o suprafata utila de peste 1.000 m2, la care se executa lucrari de renovare, performanta energetica a acestora trebuie îmbunatatita pentru a satisface cerintele stabilite în metodologie, în masura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, functional si economic.
Art. 12
Cerintele se stabilesc pentru întreaga cladire renovata sau pentru sistemele/elementele renovate ale cladirii, atunci cand acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizata într-o perioada limitata de timp, avand ca scop îmbunatatirea performantei energetice globale a cladirii.

Capitolul VII – Certificatul de performanta energetica a cladirii
Art. 13
(1) Certificatul de performanta energetica a cladirii, denumit în continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaboreaza cu respectarea legislatiei în vigoare pentru cladirile din categoriile prevazute la art. 7 alin. (1), care se construiesc, sunt vandute sau închiriate.
(2) Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul îl pune, dupa caz, la dispozitie potentialului cumparator sau chirias.
(3) Certificatele pentru apartamente si spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta din cladirile de locuit colective se elibereaza, dupa caz, pe baza:
a) unei certificari comune pentru întreaga cladire, în cazul cladirilor racordate la sistemul centralizat de încalzire si preparare a apei calde de consum; sau
b) evaluarii unui apartament similar din aceeasi cladire.
(4) Nu se elibereaza certificat pentru cladirile mentionate la art. 8.
(5) Certificatul cuprinde valori de referinta prevazute în reglementarile tehnice în vigoare, care permit consumatorilor sa compare si sa evalueze performanta energetica a cladirii. Certificatul este însotit de recomandari de reducere a costurilor, prin îmbunatatirea performantei energetice a cladirii.
Art. 14
In cazul cladirilor cu o suprafata utila de peste 1.000 m2, aflate în proprietatea/administrarea autoritatilor publice sau a institutiilor care presteaza servicii publice, certificatul valabil este afisat într-un loc accesibil si vizibil publicului. Se afiseaza la loc vizibil si temperaturile interioare recomandate si cele curente si, dupa caz, alti factori climatici semnificativi.

Capitolul VIII – Inspectia cazanelor si expertizarea tehnica a centralelor termice si a instalatiilor de încalzire
Art. 15
In scopul reducerii consumului de energie si al limitarii emisiilor de dioxid de carbon, se efectueaza:
a) inspectie periodica la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizeaza combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominala de 20-100 kW; inspectia se efectueaza si pentru cazanele care utilizeaza alte tipuri de combustibil;
b) inspectie cel putin o data la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominala mai mare de 100 kW; pentru cazanele care utilizeaza combustibil gazos aceasta perioada poate fi extinsa la 4 ani;
c) expertizarea tehnica a instalatiilor de încalzire echipate cu cazane cu puterea nominala mai mare de 20 kW si o vechime mai mare de 15 ani.
Art. 16
Inspectia cazanelor si expertizarea tehnica a centralelor termice si a instalatiilor de încalzire se fac conform legislatiei în vigoare.

Capitolul IX – Inspectia sistemelor de climatizare
Art. 17
In scopul reducerii consumului de energie si al limitarii emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspectia sistemelor de climatizare cu puterea nominala de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspectia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului si dimensionarea în raport cu necesitatile de climatizare a cladirii. Consumatorii vor fi informati cu privire la îmbunatatirea sau înlocuirea sistemului de climatizare si alte solutii posibile.
Art. 18
Inspectia sistemelor de climatizare se face conform legislatiei în vigoare.

Capitolul X – Experti independenti
Art. 19
(1) Auditul energetic al cladirii si elaborarea certificatului se realizeaza de catre auditori energetici pentru cladiri, atestati conform legislatiei în vigoare.
(2) Expertizarea sistemelor de încalzire si climatizare ale cladirii se realizeaza de catre experti tehnici, atestati conform legislatiei în vigoare.
Art. 20
Auditorii energetici pentru cladiri si expertii tehnici atestati îsi desfasoara activitatea ca experti independenti, persoane fizice autorizate sau ca angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei în vigoare.

Capitolul XI – Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 21
Pana la data intrarii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Administratiei si Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor cladirilor în legatura cu diferitele metode si practici care permit cresterea performantei energetice.
Art. 22
In termen de 12 luni de la data publicarii în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei legi, se aproba prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, ministrului economiei si comertului si ministrului administratiei si internelor normele metodologice referitoare la performanta energetica a cladirilor.
Art. 23
Prevederile art. 13 alin. (1) si (2) privind elaborarea certificatelor si punerea acestora la dispozitie potentialilor cumparatori sau chiriasi de catre proprietari, în cazul vanzarii sau închirierii locuintelor unifamiliale si a apartamentelor din blocurile de locuinte, se aplica la 3 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Art. 24
Prezenta lege intra în vigoare la 1 ianuarie 2007. Prezenta lege transpune integral în legislatia nationala prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind performanta energetica a cladirilor, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003, p. 0065-0071.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
Norma metodologica privind performanta energetica a cladirilor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 695 din 12/10/2007

Capitolul I – Dispozitii generale
Art. 1
Prezentele norme metodologice, denumite in continuare norme metodologice, sunt elaborate in aplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor si reglementeaza cu privire la:
a) cerintele de performanta energetica a cladirilor;
b) auditul energetic si certificatul de performanta energetica a cladirilor;
c) inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire;
d) inspectia energetica a sistemelor de climatizare.
Art. 2
In cuprinsul prezentelor norme metodologice, prin cladire se intelege categoriile de cladiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, inclusiv instalatiile aferente acestora.
Capitolul II – Cerintele de performanta energetica a cladirilor
Art. 3
(1) Cerintele de performanta energetica a cladirilor, denumite in continuare cerinte, obligatorii pentru realizarea confortului termic si fiziologic in spatiile interioare ale cladirilor, locuite/ocupate, sunt:
a) asigurarea rezistentelor termice corectate, minim admisibile, ale elementelor de constructie ale cladirii;
b) asigurarea temperaturilor minime pe suprafata interioara a elementelor de constructie pentru evitarea riscului de condens;
c) asigurarea valorilor normate pentru iluminatul interior natural/artificial;
d) asigurarea temperaturilor interioare si a debitului minim de aer proaspat;
e) utilizarea de cazane si/sau aparate de conditionare a aerului, inclusiv instalatiile aferente cladirilor, cu incadrarea in valorile randamentelor minime admisibile si cu respectarea conditiilor de mediu privind emisiile.
(2) Valorile minime ale cerintelor pentru categoriile de cladiri prevazute de Legea nr. 372/2005 sunt stabilite prin Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, denumita in continuare metodologie, aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 157/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 126 din 21 februarie 2007.

Capitolul III – Auditul energetic al cladirii
Art. 4
(1) Auditul energetic al cladirii reprezinta o procedura specifica, avand ca scop obtinerea datelor privind:
a) profilul consumului energetic al cladirii;
b) identificarea si cuantificarea masurilor pentru realizarea unor economii de energie;
c) raportarea rezultatelor.
(2) Auditul energetic al cladirii se realizeaza, dupa caz, pe baza datelor extrase din cartea tehnica a constructiei sau, in lipsa acesteia, in baza releveului cladirii.
(3) Auditul energetic al cladirii cuprinde:
a) analiza termica si energetica a cladirii, pe baza careia se elaboreaza certificatul de performanta energetica a cladirii, denumit in continuare certificat;
b) stabilirea masurilor in vederea cresterii performantei energetice a cladirii, cu estimarea costurilor, a economiei de energie, precum si a duratei de recuperare a investitiei. Auditul energetic al cladirii se finalizeaza cu raport de audit energetic.
(4) Modul de efectuare a auditului energetic al cladirii este stabilit prin metodologie.
Art. 5
Auditul energetic al unei cladiri existente care a fost supusa unei operatiuni de extindere se efectueaza pentru intreaga cladire.

Capitolul IV – Inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire
Art. 6
Inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire ale cladirii are ca scop determinarea performantelor energetice ale acestora, precum si stabilirea masurilor ce trebuie luate in vederea reducerii consumului de energie si a limitarii emisiilor de dioxid de carbon, a gazelor si/sau compusilor chimici pentru incadrarea in valorile prescrise privind protectia mediului, in conformitate cu reglementarile tehnice si legislatia specifica in vigoare.
Art. 7
(1) Inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire ale cladirii se efectueaza de catre experti tehnici atestati, in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, si ale actelor normative subsecvente acesteia, pentru specialitatea instalatii termice si ventilare – It.
(2) Inspectia energetica a cazanelor, a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire ale cladirii se face pe baza documentatiei existente in cartea tehnica a constructiei, a documentelor de agrementare ale echipamentelor, dispozitivelor si armaturilor utilizate si/sau prin masuratori specifice.
(3) In lipsa cartii tehnice a constructiei se efectueaza releveul echipamentelor si al instalatiilor.
Art. 8
(1) Inspectia energetica a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire se efectueaza in conformitate cu reglementarile tehnice specifice si are in vedere:
a) sistemul de incalzire adoptat, puterea termica instalata, suprafata de incalzire, datele privind caracteristicile constructive ale cladirii – structura, anvelopa, materiale -, tipul de folosinta al cladirii – rezidential/nerezidential – etc.;
b) determinarea eficientei energetice a sistemului de incalzire, prin colectarea datelor privind diagrama de functionare a sistemului de incalzire, modul de exploatare a sistemului de incalzire proiectat si cel utilizat, tipul de control al sistemului de incalzire;
c) analiza capabilitatii sistemului de incalzire de a satisface serviciile prevazute in proiectul instalatiei, mentionarea diferentelor dintre prevederile proiectului si situatia constatata, consemnarea cazurilor de nefunctionare;
d) colectarea de date privind contorizarea sistemului de incalzire la sursa si la consumator, existenta inregistratoarelor si a robinetelor termostatice la corpurile de incalzire;
e) stadiul fizic de conservare/degradare a termoizolatiei cazanului si a conductelor de transport al agentului termic.
(2) Dupa efectuarea inspectiei energetice a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire, se elaboreaza un raport de inspectie, cu recomandari care:
a) vor tine seama de costurile efective si de posibilitatea aplicarii lor;
b) vor cuprinde actiuni posibile imediat -inlocuiri – si alte actiuni care se au in vedere in caz de reabilitare/renovare;
c) vor indica optiunile posibile in vederea utilizarii energiilor obtinute din resurse regenerabile.
Art. 9
(1) Procedura de inspectie energetica a cazanelor cuprinde prevederi referitoare la:
a) identificarea cazanelor prin colectarea de date tehnice referitoare la caracteristicile tehnice, felul combustibilului, puterea minima si maxima, data fabricatiei, clasa cazanului, precum si date privind emisiile de CO2 si alte emisii poluante, felul arzatoarelor, modularea puterii arzatoarelor etc.;
b) colectarea de date privind: instructiuni de exploatare, rapoarte de inspectii anterioare, rapoarte de exploatare, facturi de combustibil, diagrame de functionare, stabilirea consumului de energie, stabilirea pierderilor de caldura a cazanului etc.;
c) analiza modului de exploatare a cazanului de catre personal calificat si/sau autorizat, cu mentionarea oricarui caz de nefunctionare;
d) verificarea aparatelor de masura si control, a senzorilor si aparatelor indicatoare ale cazanului, precum si a sistemului de automatizare a functionarii cazanului;
e) estimarea performantei energetice a cazanelor in momentul inspectiei;
f) recomandari privind posibilitatea de crestere a performantei energetice a cazanelor.
(2) Dupa efectuarea inspectiei energetice a cazanului se elaboreaza un raport de inspectie, cu recomandari privind cresterea performantei energetice a acestuia, care:
a) vor tine seama de costurile efective si posibilitatea aplicarii lor;
b) vor cuprinde actiuni posibile cu aplicabilitate imediata – inlocuiri – si/sau alte actiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au in vedere reabilitarea/renovarea;
c) vor indica optiunile posibile asupra schimbarii combustibilului sau a tipului cazanului.

Capitolul V – Inspectia energetica a sistemelor de climatizare in cladiri
Art. 10
(1) Inspectia energetica a sistemelor de climatizare se efectueaza in conformitate cu reglementarile tehnice specifice si are in vedere:
a) sistemul de climatizare adoptat, debitul de aer de introducere si de evacuare, datele privind caracteristicile constructive ale cladirii – structura, anvelopa, materiale -, tipul de folosinta al cladirii – rezidential/nerezidential – etc.;
b) identificarea sistemului de climatizare, prin colectarea datelor privind diagrama de functionare: necesarul de caldura si frig, modul de exploatare proiectat si cel utilizat, tipul de control al sistemului de climatizare;
c) evaluarea randamentului si dimensionarii acestora in raport cu necesitatile de climatizare ale cladirii;
d) analiza capabilitatii sistemului de climatizare de a satisface serviciile prevazute in proiect, mentionarea diferentelor dintre prevederile proiectului si situatia constatata, consemnarea cazurilor de nefunctionare, sistemul de automatizare adoptat;
e) colectarea de date privind contorizarea consumului de caldura si frig, de apa si energie electrica;
f) stadiul fizic de conservare/degradare a termoizolatiei aparatelor de climatizare si a canalelor de transport al aerului;
g) stadiul fizic privind modul de amplasare si de reglaj al gurilor de introducere si de evacuare a aerului;
h) existenta sistemelor de atenuare a zgomotului, verificarea nivelului de zgomot;
i) datele cu privire la tipul de agent frigorific utilizat si incadrarea acestuia in categoria acceptata din punctul de vedere al poluarii mediului;
(2) Dupa efectuarea inspectiei energetice a sistemelor de climatizare se elaboreaza un raport de inspectie, cu recomandari privind imbunatatirea sau inlocuirea sistemului de climatizare si alte solutii posibile care:
a) vor tine seama de costurile efective si de posibilitatea aplicarii lor;
b) vor cuprinde actiuni posibile cu aplicabilitate imediata – inlocuiri – si/sau alte actiuni cu aplicabilitate pe termen mediu care au in vedere reabilitarea/renovarea;
c) vor indica optiunile posibile si indicatii asupra posibilitatii utilizarii energiilor refolosibile sau a unor sisteme de climatizare cu eficienta crescuta.

Capitolul VI – Certificatul de performanta energetica a cladirii
Art. 11
(1) Certificatul se elaboreaza prin grija investitorului/proprietarului, pentru categoriile de cladiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, si se pastreaza la cartea tehnica a constructiei. In lipsa cartii tehnice a constructiei, pana la constituire, certificatul se pastreaza de catre proprietar.
(2) Certificatul este un document tehnic cu caracter informativ, care atesta performanta energetica a cladirii prin compararea acesteia cu cladirea de referinta stabilita prin metodologie, precum si incadrarea cladirii intr-o clasa de performanta energetica.
(3) Continutul-cadru al certificatului si modul de elaborare al acestuia sunt stabilite prin metodologie.
Art. 12
(1) Pentru categoriile de cladiri care se construiesc, certificatul se elaboreaza prin grija investitorului/proprietarului si se cuprinde in documentatia pentru receptia la terminarea lucrarilor.
(2) Pentru categoriile de cladiri care se vand sau se inchiriaza, certificatul se elaboreaza prin grija proprietarului si se prezinta la incheierea contractului de vanzare-cumparare, respectiv a contractului de inchiriere.

Capitolul VII – Auditori energetici pentru cladiri
Art. 13
Certificatul se intocmeste de catre auditori energetici pentru cladiri, atestati tehnico-profesional in conditiile legii, denumiti in continuare auditori.
Art. 14
(1) Atestarea tehnico-profesionala a specialistilor cu activitate in constructii ca auditori energetici pentru cladiri in specialitatile constructii si/sau instalatii se face sub autoritatea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) pct. 23 din Hotararea Guvernului nr. 361/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 285 din 27 aprilie 2007.
(2) In functie de felul activitatilor pe care le desfasoara, auditorii sunt atestati dupa cum urmeaza:
a) auditori gradul I, care pot realiza auditul energetic al cladirilor, precum si elaborarea certificatului pentru toate categoriile de cladiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate;
b) auditori gradul II, care pot elabora certificatul pentru cladirile unifamiliale si apartamentele din blocurile de locuinte, care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate.
(3) Procedura pentru atestarea tehnico-profesionala a specialistilor ca auditori se elaboreaza ca reglementare tehnica in domeniul constructiilor, se aproba prin ordin al ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor si contine in principal:
a) conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca specialistii care solicita atestarea ca auditori;
b) componenta comisiilor, modul de numire a acestora si modul de examinare a specialistilor;
c) forma si continutul certificatului de atestare tehnico-profesionala, ale legitimatiei si ale stampilei;
d) perioada de valabilitate a atestarii si conditiile ce trebuie indeplinite pentru prelungirea acesteia.
Art. 15
Lista auditorilor se gestioneaza si se actualizeaza semestrial si poate fi consultata pe pagina de web a Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.

Capitolul VIII – Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 16
(1) Prevederile art. 12 alin. (1) si (2) din prezentele norme metodologice se aplica de la data de 1 ianuarie 2007 pentru cladirile care se construiesc, sunt vandute sau inchiriate. Prin cladire care se construieste se intelege cladirea pentru care autorizatia de construire a fost emisa dupa data de 1 ianuarie 2007, data intrarii in vigoare a Legii nr. 372/2005.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru cladirile de locuit unifamiliale si apartamentele din blocurile de locuinte pentru care se incheie contracte de vanzare-cumparare sau de inchiriere, prevederile art. 12 alin. (2) din prezentele norme metodologice se aplica de la data de 1 ianuarie 2010.
Art. 17
(1) Auditorii intocmesc si completeaza registrul propriu de evidenta a certificatelor si rapoartelor de audit, denumit in continuare registru, in baza documentelor tehnice elaborate si arhivate. Modelul de registru este prevazut in anexa la prezentele norme metodologice.
(2) Auditorii raspund, in conditiile legii, pentru datele inscrise in certificat, pentru continutul raportului de audit si pentru intocmirea corecta si completa a registrului.
Art. 18
Pentru cladirile existente care necesita lucrari de reabilitare termica, finantate din fonduri publice si/sau credite externe contractate sau garantate de stat, raportul de audit fundamenteaza oportunitatea si necesitatea interventiei si este parte componenta a studiului de fezabilitate.
Art. 19
(1) Prin grija auditorului, certificatul se editeaza pe suport hartie si in format electronic.
(2) Certificatul editat pe suport hartie, inregistrat in registru, se gestioneaza dupa cum urmeaza:
a) un exemplar se preda beneficiarului;
b) un exemplar se pastreaza in arhiva auditorului, pe perioada de valabilitate a certificatului.
(3) Certificatul in format electronic se transmite, in termen de 5 zile de la data inregistrarii, la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, unitate aflata in coordonarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.
Art. 20
(1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti centralizeaza si prelucreaza statistic datele cuprinse in certificate, in vederea constituirii bazei de date specifice domeniului eficientei energetice a cladirilor.
(2) Cheltuielile pentru proiectarea, realizarea, exploatarea si intretinerea bazei de date prevazute la alin. (1) se suporta din veniturile proprii ale Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, constituite in baza prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, cu modificarile ulterioare.